Dar oare trecutul se poate uita? Oare căința ucide memoria? - Joseph Marie Eugene Sue
Dacă aș putea face cumva să îndrept măcar puțin din greșelile trecutului... Nu știu dacă există om care să nu gândească sau să-și dorească acest lucru. Multe au fost clipele când privind cu ochii cercetători ai minții în urma pașilor noștri, fie ne doare văzând ceea ce am făcut, fie am vrea să ne cerem scuze, sau chiar zâmbeam de neghiobia tinereții. Dar mai este și acel simțământ că trebuie să refaci ceva, dar totodată conștientizezi că nu ai cum...trecutul e istorie. Poate că nu sunt eu singurul care este apucat de trecut din când în când și răvășit. Oare ce am putea face???
Octavian Paler spunea că trecutul trăiește, e viu, ia parte la prezent, îl influențează.... Ce putem face cu el? Jane Austen ne sfătuiește - gândește-te la trecut numai în măsura în care amintirea lui îți aduce bucurie.
Nimic nu se poate schimba legat de trecut. Lucian Blaga spunea - Nimic nu e așa de tare ca trecutul. Pe acela nimeni și nimic nu îl poate schimba.
Poate că multă vreme ne-am străduit să facem față trecutului, și am căzut pentru o vreme scurtă sau lungă, îndurerați că am făcut sau nu am facut ceva...sau poate am spus sau nu am spus anumite cuvinte.
Acum nimic nu se mai poate face în dreptul acelor clipe! Poate oricât de mult a dori, nu se poate șterge din mintea noastră...dar totuși cred că mai putem face ceva. Putem să învățăm din greșelile făcute. Putem să fim mai atenți la faptele noastre, la vorbele noastre...putem să nu repetăm greșelile trecutului, și astfel, mai târziu să putem face ceea ce ne sfatuia Jane Austen, să ne gândim la trecut doar pentru a ne bucura. Nu este ușor, dar este bine pentru noi, pentru viitorul nostru și pentru clipele de maine ce vor deveni trecut! Succes!