Cât Valorezi?

Paul, cu o figură tristă şi abătuta, se întâlni cu prietena sa Carla într-un bar, la o cafea. Deprimat, începu să se descarce în faţă ei, povestindu-i despre toate preocupările sale, munca, banii, raportul cu prietena, scopul său în viaţă! Totul părea să îi meargă prost.

Carla bagă mâna în geantă, scoase o bancnotă de 50 EURO şi îi zise:

- Vrei această bancnotă?

Paul, puţin confuz, la început îi răspunse:

- Bineînţeles, Carla, sunt 50 EURO, cine nu i-ar vrea?

Atunci Carla luă bancnotă într-o mână şi o strânse cu putere până când făcu un mic ghemotoc. Arătându-i ghemotocul lui Paul îl întrebă din nou:

- Acum o mai vrei?

- Carla, nu ştiu unde vrei să ajungi, dar sunt în continuare 50 EURO. Bineînţeles că îi iau şi aşa, dacă mi-i dai.

Carla desfăcu ghemotocul, aruncă bancnotă pe jos şi o călca cu piciorul, până când se murdări toată.

- Tot mai vrei bancnotă?

- Ascultă, Carla, tot nu înţeleg unde vrei să ajungi, este oricum o bancnotă de 50 EURO, şi până când nu o rupi îşi păstrează valoarea.

- Paul, trebuie să ştii că chiar dacă uneori ceva nu iese aşa cum vrei tu, chiar dacă viaţă te îndoaie şi te face un mic ghemotoc, tu continui să fii la fel de important cum ai fost intotdeauna. Ceea ce trebuie să te întrebi este cât valorezi în realitate, nu cât de mult poţi să fii abătut într-un anumit moment.

Paul rămase nemişcat uitându-se la Carla fără să zică un cuvânt, în timp ce mesajul îi intră bine în memorie. Carla puse bancnotă desfăcută alături de el, pe masă, iar cu un zâmbet complice îi spuse:

- Ia-i, ţine-i cu ţine că să îţi aminteşti de acest moment atunci când nu te vei simţi bine, dar trebuie să îmi dai o bancnotă noua de 50 EURO că să o pot utiliza cu următorul prieten care are nevoie. Îl pupa pe obraz şi se îndreptă către uşă.

Paul privi bancnotă, zâmbi, o privi din nou şi cu o energie noua îl strigă pe ospătar să plătească nota.

Știați că.....

*Dintre toate vietuitoarele furnica are poate cel mai mare creier in proportie cu corpul sau.
* Furnica poate sa supravietuiasca pana la doua saptamani sub apa?
* Albinele pot fi folosite pentru a detecta minele terestre.
* Albinele nu vad culoarea rosie dar in schimb ele vad razele ultraviolete care sunt invizibile pentru noi.
* ...pe globul pamantesc exista nu mai putin de 800 000 de specii de insecte. S-a calculat ca pe un km patrat de pamant se afla 2 miliarde de insecte diferite.
* ...fluturele de camp are o greutate de 0,025 g; totusi, catre sfarsitul verii, urmasii sai, adica omizile loate laolalta (nimai cele produse de un singur fluture ) cantaresc 225 kg.
* Fluturele monarh strabate in perioada migratiei 5000 km. intre Canada si Mexic.

Umbrela galbenă

Se povesteşte că era o dată un orăşel în care totul era gri, în care plouă zilnic, toată lumea era tristă, se îmbrăca în negru şi toţi aveau umbrele negre. Pe străzile acelui orăşel însă se plimbă un om care zâmbea mereu şi umbrelă lui era galbenă, nu neagră. Ceilalţi locuitori ai oraşului comentau mereu: Cine se crede? Umbrelă trebuie să fie neagră!!! Este un ciudat.” În acel orăşel trăia o fetiţă care se uită mereu pe geam, şi când îl vedea pe omul cu umbrelă galbenă, se gândea: Ce importantă are culoarea umbrelei? Că e neagră sau galbenă, tot umbrelă e!” Într-o zi, fetiţă îşi luă ghiozdanul şi că de obicei plecă spre şcoală. Pe drum începuse să plouă că de obicei şi oamenii îşi deschiseră umbrelele negre. Fetiţă îşi dădu seamă că îşi uitase umbrelă acasă, dar nu se mai întoarse, ci continuă să meargă prin ploaie. La un moment dat, omul cu umbrelă galbenă veni lângă ea, şi îi zise să stea sub umbrelă lui. La început fetiţă ezita... nu prea dorea să fie privită ciudat şi ea dar..îşi aduse aminte de vorbele ei:Ce importantă are culoarea umbrelei? Că e neagră sau galbenă, tot umbrelă e!” Se aşeza sub umbrelă galbenă sia€¦ramase fără cuvinte! Sub umbrelă galbenă cerul era senin! Atunci omul începu să îi povestească cum primise el umbrelă galbena”Eram odată şi eu trist şi aveam umbrelă neagră. Dar într-o zi, m-a prins ploaia şi că şi ţine, şi eu îmi uitasem umbrelă, şi atunci un om cu umbrelă galbenă a venit lângă mine şi mi-a făcut cadou această umbrelă, zicându-mi să o dau mai departe celor care au nevoie.” Tot mergând şi vorbind, ajunseră la şcoală fetiţei. Omul îşi luă rămas bun şi plecă. Fetiţă era încântată. După ce omul plecă, fetiţă îşi dădu seamă că ţine în mână umbrelă galbenă! Omul îi dăruise ei acea umbrelă! Acum ştia ce va face: la rândul ei, va încerca să le arate celorlalţi că sub umbrelă galbenă cerul e mereu senin!

Sper ca și tu, dragă cititorule, să iei hotărârea să intri sub umbrela galbeă!

Către cititori

Aici e casa mea. Dincolo soarele şi grădină cu stupi.
Voi treceţi pe drum, vă uitaţi printre gratii de poartăşi aşteptaţi să vorbesc.
– De unde să-ncep?
Credeţi-mă, credeţi-mă,
despre orişice poţi să vorbeşti cât vrei:
despre soartă şi despre şarpele binelui,
despre arhanghelii cari ară cu plugulgradinile omului,
despre cerul spre care creştem,despre ură şi cădere,
tristeţe şi răstignirişi înainte de toate despre marea trecere.
Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voitaşa de mult să plânga şi n-au putut.
Amare foarte sunt toate cuvintele,
de-aceea – lăsaţi-măsă umblu mut printre voi,
să vă ies în cale cu ochii închişi.


Lucian Blaga

Nu lăsa greșelile sau eșecurile să te facă prizonier. Cere-I lui Dumnezeu inspirație nouă și aripi ce te pot ridica deasupra acestor greșeli și eșecuri!