Ca să ai timp suficient nu înseamnă neapărat să lucrezi ore suplimentare, ci să îți plănuiești cum trebuie orele în care lucrezi.

Una dintre calitățile cele mai necesare în orice relație de succes este sinceritatea.

Ciudățeniile vremurilor noastre

Azi avem o mare casă și o mare familie, multe facilități, dar mai puțin timp…
Suntem mai învățați, dar avem mai puține sentimente…
Știm mai multe, dar ne lipsește dișcernământul…
Avem mai mulți experți, dar și mai multe probleme…
Mai multă medicină, dar mai puțină sănătate…
Ne consumăm mai mult…
Îmbătrânim mai devreme…
Suntem mai ușor de manipulat…
Ne enervăm prea repede…
Gândim prea mult înainte de a începe ceva…
Citim tot mai puțin…
Ne uitam tot mai mult la televizor…
Avem prea puțin timp pentru noi…
Ne îmbogățim cantitativ, dar sărăcim calitativ…
Povestim prea mult, iubim prea puțin și prea des renunțăm…
Am învățat să prețuim viața, dar nu să trăim…
Am adăugat ani la viața noastră, dar nu ne-am trăit viața în acești ani…

Ni s-a deschis orizontul, dar ni s-a șters punctul de vedere…
Consumam mai mult și avem mai puțin…
Câștigăm mai mult și ne distrăm mai putin…
Facem mari eforturi pentru a cunoaște astrele, dar nu găsim calea de a ne vizita vecinii de peste drum…
Am cucerit spațiul în adâncurile sale, dar nu știm prea multe despre noi înșine…
Am reușit să dezintegram atomul, dar nu în folosul nostru…

Am scris mult, am învățat puțin…am plănuit mai mult, am obținut mai puțin, am învățat să pornim la drum, dar fără să știm unde ajungem.... am devenit mai bogați, dar mai puțin morali…

Am construit mai multe calculatoare ca să avem mai multă informație și pentru a o multiplica, dar comunicăm mai puțin…
Acumulăm multă informație, nu întotdeauna o înțelegem și tot mai rar o folosim…

Avem multa distracție în jurul nostru, dar prea des suntem triști...
Avem multe feluri de mâncare, dar nu înseamnă că știm să ne hrănim…
Avem salarii duble, dar devenim tot mai singuri…Avem în jur case mai mari, dar sunt tot mai mulți oameni ai străzii…

Oameni și suflet

În continua călătorie a vieții întâlnim oameni și oameni. Fiecare are povestea lui. Unul cu o poveste de viață mai tristă decât a celuilalt sau cu mai multă culoare decât la ceilalți. Dacă am cunoaște sufletele lor, poate că am reuși să îi înțelegem și noi mai bine.

Fiecare se ascunde după o imagine bine meșteșugită și updatată zi de zi, dar când sunt departe de ochii iscoditori ai celor din jur...aruncă masca și oftează. Poate că a trecut încă o zi în public în care au fost singuri și neînțeleși din nou...Și urmează alte zile în care se ascund ca după niște uși imnese.

Poate că uneori i-am catalogat ca fiind fericiți...fără probleme sau tari, dar numai ei pot spune cât de false sunt etichetele pe care noi le-am pus. Unii mai caută încă sprijin și înțelegere, dar alții s-au închis în ei de mult...

Am găsit un paragraf ce descrie foarte bine strigătul sufletului sincer din spatele măștilor: "Să iubești fără a-ți striga lumii iubirea… Să simți dar să nu o poți arăta... Să spui ” te iubesc ” dar să nu fie nimeni să te audă. Să-ți fie dor și nimeni să nu-ți aline dorul. Să râzi, să plângi, să simți fericire sau disperare – și toate astea să se-ntâmple doar în tine, ascunzându-te de ochii lumii... Alergările tale sufletești să-și găsească teren pe-o pistă de nimeni știută... Să iubești în tăcere, să iubești ascunzându-te de iubirea ta… cât de puternic trebuie să fie un om pentru a putea trăi o astfel de iubire…"

Poate că ei au greșit...poate că noi...cert este că ei,... eu,... tu .... putem să fim singur în lumea aceasta. Avem nevoie de cineva care sa ne susțină.

Sunt oameni căora li s-a luat tot! Au fost jefuiți chiar de cei dragi...de prieteni..poate că de tine și de mine...Nu crezi că ar trebui să fim puțin mai atenți?

Cel mai mult doare că adesea doar cei ce nu merită suferă mai mult....și chiar de sunt doar ei cei chinuiți...ei spun: - " Dacă dorești aceasta, fie mi-oi intrerupe cântecul. Dacă îți face inima să bată mi-oi ascunde ochii de fața ta.Dacă deodată-n umblet te împiedic ...păși-voi mai alături, pe-altă cale. Dacă te stânjenesc la împletirea florilor ...voi da ocol grădinii tale. Dacă-ți fac apă jucăușă și sălbatică n-o să-mi mai apropii barca de malul tau. "Rabindranath Tagore